Taxiuri, comunitari, spitale

Acum trei posturi aminteam de problema taxiurilor şi a şoferilor care blochează accesul ambulanţelor spre unităţile de primire urgenţe de la Judeţean, Ortopedie şi Clinica de Politraumatologie. Cum spuneam că o să scriu despre asta, astăzi m-am prezentat la faţa locului pentru documentare: surpriză. Accesul spre UPU era posibil, nu erau parcate maşini care să blocheze accesul ambulanţei. M-am îndreptat spre calea de acces spre Casa Austria şi Ortopedie: din nou, totul era aproape în regulă, doar vreo două taxiuri nu respectau regulile de staţionare. Apoi am văzut şi cauza normalităţii: doi agenţi ai Poliţiei Comunitare îşi făceau datoria scriând amenzi celor doi taximetrişti aflaţi în afara regulilor.

Mai apoi am aflat că prezenţa agenţilor în perimetru va fi permanentă pe timpul zilei. Nu pot decât să felicit atitudinea Poliţiei Comunitare, atitudine care m-a lăsat pe mine făra material pentru articolul de pe blog. Nu pot să nu remarc că în acest mod, Poliţia Comunitară duce la înfăptuire un deziderat ce nu ar fi fost îndeplinit de Poliţia Rutiera probabil niciodată, şi anume asigurarea accesului ambulanţelor la cele trei unităţi de primire a urgenţelor din zonă.

O să urmăresc în zilele ce vor urma dacă întradevăr echipajul va fi permanent în zonă, fiind sigur că odată cu plecarea echipajului din zonă regullile vor fi imediat încălcate.

Îmi cer scuze pentru calitatea imaginii, aceasta fiind realizată cu telefonul mobil.

Ilegaliştii din transporturi fac victime !

Acum câteva momente am citit:

Poliţist lovit de un camion în timpul unui filtru la Şag .

Da, este vorba de şeful de post al poliţiei Şag, care aflat în misiune, a încercat să oprească un autocamion suspect în trafic. Se pare că intuiţia nu l-a înşelat, şi întradevăr ceva nu era în regulă cu acel vehicul. Şoferul acestuia a refuzat să oprească, ba mai mult în manevra efectuată în vederea sustragerii de la control l-a accidentat grav pe poliţistul aflat în misiune.

Din nefericire, pîaţa transporturilor de mărfuri pe distanţe scurte este dominata fără drept de apel de aceşti ilegalişti, probabil ponderea celor care efectuează transport local de mărfuri şi se află în ilegalitate este de mai mult de 90 %. Şi asta din variate cauze : lipsa documentelor de transport (factură, CMR, foaie de parcurs, diagramele de tahograf de pe ultimele 28 de zile), lipsa taxei de drum  şi starea tehnică necorespunzătoare a vehiculelor. Vă spun în cunoştinţă de cauză că nicun vechi autocamion Roman sau Dac, cu motoare Saviem sau Raba, nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice pentru circulaţia pe drumurile publice.

Împrejurările ce fac posibilă întreţinerea  acestei stări de fapt sunt în principal două: cârdăşia celor care trebuie să impună legea cu tranportatorii, aceştia primindu-şi binecunoscutul “comision”, şi a doua: existenţa frecvenţei libere CB (citizen band). Dacă în ceea ce priveşte “colaborarea” dintre ilegalişti şi legiuitor semnele sunt încurajatoare odată cu introducerea echipajelor mixte: poliţie, Autoritatea Rutieră şi Registrul Auto (ultimele doua fiind în general intolerante şi neacceptând colaborarea tacită), existenţa benzii CB anulează practic eforturile celor menţionaţi mai înainte. CB -ul este una dintre puţinele frecvenţe radio libere de licenţă din Europa, frecvenţă pe care o folosesc şi ingratele “staţii” ale camionagiilor. Cred că nu mai sunt nici 10% din camionagii care să nu aibe o asemenea staţie. Necazul este că fiind atât de răspândită, ori de câte ori apare un control, instantaneu “se dă prin staţie”, cei vizaţi urmând fie să aştepte plecarea controlului (şi câte opt ore câteodată), fie să aleagă o rută alternativă când este posibil. Aşadar, camionagii nu sunt prinşi niciodata în ilegalitate, filtrele neputându-şi îndeplini scopul. Mai periculos este că aceştia întotdeauna află poziţionarea aparatelor radar cu precizie, circulând nestingheriţi în celelalte porţiuni cu viteze ce-i pun în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic.

Vă dau un exemplu concret: drumul judeţean Timişoara-Lugoj, via Buziaş, drum cu restricţie tonaj 12,5 este împânzit de autocamioane cu masă maximă autorizată începând cu 20 tone (greşit numitele TIR-uri). Consiliul judeţean a achiziţionat un performant cântar pentru echipajele de control ce se regăsesc pe acel drum investind în el o sumă cu multe zerouri. Cu toate acestea, odată cu postarea controlului, brusc nu mai vezi ţipenie de camion pe traseu. Fie se întorc şi aleg varianta corectă via Recaş, fie opresc şi aşteapta ridicarea filtrului.

În Timişoara îi gaseşti uşor pe aceşti “piraţi ai şoselelor” : parcarea de la stadionul CFR, sau pe colegii lor mai mici în parcarea din spatele magazinului Bega. Toţi, fără vreo excepţie acceptă să facă transport marfă fără a emite sau solicita vreun document.

Interzis spre Viaţă ?

Poate titlul sună prea dramatic, dar din păcate în unele cazuri chiar asta înseamnă subiectul pe care o să-l dezbatem azi.

Dupa mulţi mulţi ani de trudă, anul trecut, cu vreo două săptămâni înainte de alegerile locale, a fost redeschis Bulevardul Liviu Rebreanu şi continuarea sa spre est, Bulevardul Dr. Iosif Bulbucă. Trecuse printr-o reparaţie capitală, schimbându-se totul în el, de la ţevile din subsol şi până la liniile de contact ale tramvaielor, marcajele, semafoarele şi chiar regulile de circulaţie în unele intersecţii. Multe schimbări sunt în bine, multe în rău, dar acestea, poate, vor face subiectul unei ulterioare discuţii.

În toamna anului 1974 s-a finalizat construcţia Spitalului Judeţean Timişoara, în ceea ce era pe atunci extrema estică a Bulevardului Rebreanu (partea de la spitalul judeţean la AEM a fost realizata în 1985, odata cu lucrările de construcţie a cartierului Soarelui). O unitate spitalicească de o asemenea anvergură (1030 de paturi şi principala unitate de primire a urgenţelor din Vestul ţării) avea nevoie cu siguranţă de o infrastructură adecvată, care să permită celor pe care-i deserveşte, indeosebi urgenţelor majore, un acces corespunzător. Acest acces i-a fost asigurat de heliportul din curte, de str. Arieş, şi până anul trecut de Bulevardul Rebreanu.

Asta deoarece, anul trecut, odată cu modificarea fluxurilor de circulaţie de pe bulevard, a fost instalat şi indicatorul care întârzie nepermis de mult accesul la şansa de a rămâne în viaţă a celor care au atât de multă nevoie de ea, în cazul în care semnificaţia indicatorului ar fi respectată.

Astfel, accesul celor care sunt aduşi de urgenţă la UPU cu o maşină personală şi nu cu ambulanţa, este interzis de pe Liviu Rebreanu, sensul dinspre Buziaş. Nici accesul prin urmatoarea intersecţie, de pe Calea Martirilor nu este posibil, datorită imposibilităţii virajului de pe aceasta din urmă spre Ştefan Stâncă. Singura soluţie viabilă pentru cei care vin dinspre Aem este intrarea prin intersecţia de la Billa în curtea noului heliport al spitalului, continuarea drumului pe la intrarea de urgenţă de la Casa Austria, apoi prin spatele Ortopediei, pe dupa amfiteatru, pe la staţia de oxigen a spitalului, ajungând în parcarea medicilor şi deabia apoi la unitatea de  primire a urgenţelor. Un drum destul de întortocheat, parcă ai nevoie de hartă, iar când ai în maşină pe cineva a cărui viaţă e condiţionată de asistenţa medicală parcă nu e momentul oportun să faci noi descoperiri de trasee.

Toate astea în condiţiile în care creierul supravieţuieşte maxim 6 minute în condiţiile unei hipoxii severe (de ex. în stopul cardio-respirator), să nu mai vorbim de accidentaţi, politraumatizaţi. Vin eu şi întreb: cât durează numai să citeşti ruta ocolitoare, darămite să o mai şi descoperi. Nu contest că circulaţia e puţin mai degajată în zonă, dar când vorbim despre timpi atât de extremi nu cred că ar trebui să existe vreun dubiu în a alege o uşoară decongestionare a traficului versus salvarea unor vieţi, chiar de-ar fi şi numai una şi cred că ar fi deajuns. Din păcate ar putea fi vorba de una pe săptămână, sau chiar mai mult.

Plus că trebuie ţinut cont că Judeţeanul deserveşte întreg judeţul, precum şi judeţele Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin, nu doar oraşul, indicatorul afectându-i în cazul de faţă pe cei sosiţi din partea de est a judeţului şi pe hunedoreni.

Aşadar, sper ca acest indicator să nu fie respectat de cei care au cu adevărat nevoie. Nu credeam vreodată că voi spune aşa ceva, eu fiind foarte strict când vine vorba de respectarea regulilor. În general, nu cele de circulaţie în mod special.

Post scriptum: într-un post viitor o să vorbesc despre alte ignoranţe şi nesimţiri care pun serios vieţi în primejdie, de data asta mult mai grav decât în exemplul de faţă: taximetriştii care blochează accesul ambulanţelor la Clinica de Politraumatologie Casa Austria, şi şoferii care blochează drumul ambulanţelor spre UPU-ul judeţeanului parcând pe “Oprirea Interzisă” pe Ştefan Stâncă, drumul de acces spre Urgenţe.

Spre bine

Observ în acest post al unui blogger din Timişoara ceva ce-mi da speranţe, şi anume că legea se mai aplică din când în când şi în cazul lor.

Cel mai probabil nu-i va durea la buzunar, dar cu siguranţă le dă un mic semnal: se mai întâmplă din când în când (rar din păcate) ca şi ei să trebuiască să respecte regulile ori altfel să fie sancţionaţi.

E un semn bun, şi să sperăm că asemenea evenimente să intre în rutină într-un asemenea fel încât să nu mai fie un subiect pe care noi să-l afişăm pe bloguri.

Good posting Ovidiu Sîrb .

Semafoare, indicatoare

De vreo lună încoace au apărut, ca răsărite din pământ o pereche de semafoare pe Calea Buziaşului, în dreptul primului scuar de după intersecţia Căii Buziaşului cu str. 1 Decembrie, fără vreun motiv aparent. Justificarea lor se vrea a fi înlesnirea ieşirii şi intrării autobuzelor în garajul RATT de pe mai sus amintita stradă. Şi culmea e că montarea şi punerea lor în funcţiune a durat câteva zile spre deosebire de cei zece ani necesari de la montarea până la punerea în funcţiune a semafoarelor în intersecţia Gral. Dragalina cu str.16 Decembrie (fost Tineretului), o intersecţie în care instalarea semafoarelor avea o dreapta justificare, circulaţia fiind de-a dreptul haotica înainte de pornirea acestora.

Să zicem, făcând abstracţie de câteva chestiuni de detaliu cum ar fi: că traficul autobuzelor nu este aşa intens intersecţia fiind folosită doar pentru intrarea şi ieşirea în autobază a autobuzelor (adica de două ori pe zi per autobuz) şi că ar fi fost oportună montarea unei comenzi care să activeze semaforul doar când este necesar (în genul semaforului de la depoul RATT Take Ionescu) şi nu temporizator, putem spune că s-ar putea accepta montarea semafoarelor în respectiva poziţie.

Ceea ce este complet inacceptabil este interzicerea întoarcerii pe scuarul respectiv.

În condiţiile în care ieşind de pe 1 Decembrie întâlneşti un justificat “obligatoriu la dreapta”, pentru a face virajul la stânga înspre Ştefan Cel Mare, rămân doua nefericite alternative: întoarcerea pe scuarul de la fabrica de detergenţi sau folosirea Bdului Eroilor de la Tisa şi a intersecţiei acestuia cu Ştefan cel Mare. Cele doua alternative sunt nefezabile, în cazul primei fiind necesar un ocol de un întreg kilometru, iar a doua intersecţie era deja extrem de aglomerată şi înainte să preia traficul de pe 1 Decembrie, putându-se aştepta virajul la stânga în orele de vârf până la 10 minute.

Toate acestea se întâmplă într-o zonă aglomerată a oraşului ce în perspectivă se va aglomera şi mai mult odată cu construirea mallului de la abator. În urma cu ceva vreme îndrăzneam să prevăd drept soluţie pentru decongestionarea zonei introducerea sensului unic pe Eroilor, acesta urmând să preia traficul axei Vest-Est, lăsând în sarcina str. 1 Decembrie traficul axei Est-Vest. Această viziune devine practic imposibilă odată cu interzicerea virajului pe scuarul sus amintit, iar personal sunt foarte curios cum va rezolva onor primaria traficul în zona discutată.

Şi toată această problemă este generată de nişte semne care eu nu văd ce ar putea să rezolve. Nu văd cu ce poate ajuta în acea intersecţie interzicerea virajului, manevră care s-a efectuat până acum fără probleme în respectivul scuar. Dacă cu greu am putea cădea deacord cu montarea semafoarelor care nu îngreunează cu mult circulaţia în zonă stând relativ puţin pe roşu, interzicerea virajului pe scuar este de NEACCEPTAT , beneficiul adus fiind practic nul iar inconvenientele majore.